Supa de mazăre

Vine o vreme când ne apucă un dor inexplicabil de mâncărurile copilăriei și încercăm să aducem înapoi o parte din ce era și nu mai este. Așa și cu zeama asta de mazăre după care, copil fiind, nu mă prea dădeam în vânt, dar acum îmbăt de o tainică plăcere când simt în aer miresmele aproape uitate din bucătăria bunicii. Erau vremuri când pâinea neagră, luată pe cartelă, untura de porc (unsoarea, cum i se zicea) și roșiile din grădină făceau parte din meniul zilnic al copilului ce abia se zărea dintre vrejurile pământului. Poate nici nu e vorba numai de nostalgie, ci și de dorința de a redescoperi valorile culinare tradiționale, pe nedrept înlocuite de hrana chimizată a zilelor noastre. Rețeta aceasta provine din bucătăriile ungurilor și șvabilor ce locuiau pe vremuri în mărginimea Aradului, prin Sântana și Comlăuș.

Ingrediente: (6 poții) 500g boabe de mazăre, un morcov, 2 linguri de untdelemn, un pahar de bulion, 2 cepe, 2 roșii, un ou, 2 linguri de făină, frunze de țelină, mărar, sare, piper. (Există și o variantă în care la această lucrare culinară participă și 3-4 cartofi tăiați cubulețe, lucru ce nu poate decât să îmbogățească savoarea preparatului.)maz1

Prepararea – joacă de copii.

1. Ceapa și morcovul se taie mărunt și se călesc vreo 2 minute în untdelemn. Urmează mazărea – se amestecă bine cu ceapa și morcovul și se mai lasă așa preț de 2-3 minute, amestecând din când în când să bucurăm toate boabele de căldură. Stingem apoi dogoarea amestecului cu puțină apă până ce acoperim toate boabele și le lăsăm să fiarbă la foc mic.maz2

2. Între timp pregătim materialul pentru niște “gălușcuțe picurate”, zise și zdrențe, ori tăiate, după cum ne ieste voia și pofta… Adică, un ou, 2  linguri de făină, o țâră de sare, care se amestecă bine până iese o pastă de consistența smântânii groase.

3. Când mazărea e aproape fiartă, adăugăm frunzele de țelină, crenguța de mărar și roșiile tocate (decojite în prealabil), bulionul și încă puțină apă – câtă, depinde de noi, dacă vrem o supă vârtoasă, punem mai puțină, dacă vrem una mai lungă, mai multă.

4. După vreo cinci, șase minute, când toată fiertura clocotește cu spor, putem sobozi în ea și găluștele. Le tăiem de pe maginea castronului cu un vârf de linguriță și le cufundăm în lichidul ce fierbe. Nu le tăiem mari căci ele oricum își triplează volumul când fierb. Dacă o astfel de operațiune pare prea migăloasă, pasta de găluște se poate subția iar conținutul se picură doar încet în supa care fierbe – astfel obținem niște zdrențe de ou.maz4

 Cam atât. După ce găluștele au fiert vreo 2 minute, potrivim supa de sare și piper și stingem focul. Se servește cu smântână sau iaurt gras, oarece pâine prăjită și ardei iute. Poftă bună! maz5

 

Acest articol a fost publicat în la cratita și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s