curcan cu muştar şi smântână

Toţi cei ce iubesc muştarul şi smântâna şi, deopotrivă, carnea de pasăre, pot da atenţie acestei propuneri culinare. Se prepară repede şi simplu. E o mâncare dintr-acelea, „mi-e foame, n-am timp dar vreau să gătesc” şi e fără Dr. Otker la plic, borcan sau cutie de conservă, adică relativ sănătoasă, dacă e să ţinem seama de vorba aia, că tot ce-ţi place ori e imoral, ori nesănătos, ori îngraşă. Asta în mod sigur nu poate să nu va placă şi mă gândesc la ce categorie trebuie încadrată. Ingrediente: 600g pulpă de curcan (sau pui), 2 cepe, 2 ardei graşi sau kapia, 4 căţei de usturoi, 2-3 linguriţe de muştar (cantitatea poate varia după gust), 250ml de smântână, bere, sare, piper, 4 linguri de ulei, pătrunjel verde, adică frunze şi, bineînţeles, paste, de care vă plac dar, în cazul ăsta, eu zic că cele mărunte merg cel mai bine. Prepararea. Începem prin a pune la fiert apa pentru paste, apoi bucăturim carnea, adică o facem bucăţi, mai mici sau mai mari, după cum ne este vrerea, şi mărunţim artistic ceapa şi ardeiul.

Următoarea mişcare importantă e să punem uleiul la încins şi să prăjim o ţâră carnea. O ţâră înseamnă pe ceas vreo 9-10 minute; nu vă lăsaţi păcăliţi, că în Ardeal trece altfel timpul şi oleacă înseamnă destul de mult, cât vrea fiecare om.

După ce credem că s-au pătruns bucăţile de carne (dacă ne grăbim, le facem mai mici , că se pătrund mai degrabă), le scoatem într-un castron şi, în uleiul din tigaie prăjim ceapa, ardeiul şi usturoiul. Nu mult, vreo 3-4 minute, cât să se înmoaie, după care punem carnea peste ele şi aromăm compoziţia cu bere, blondă sau brună, cât aproape să acopere bucăţile de carne şi le lăsăm sa fiarbă la foc domol cam zece minute. Adăugăm apoi muştarul şi smântâna si le mai lăsăm preţ de câteva clocote (3 minute) pe foc.

Cam asta e, adăugăm verdeaţa, adică pătrunjelul şi stingem focul. 

Între timp ne îngrijim şi de paste, că apa o fi dat de mult în clocot. Le fierbem, le scurgem de apă, le dăm câţiva stropi de ulei de măsline şi le lăsăm aştepte întâlnirea finală, cu sosul şi carnea. Poftă bună!

PS Cine n-are vin roşu, să ştie că merge şi cel alb, căci vinul potrivit e cel care ne place. Şi încă ceva, dacă aveţi parmezan, nu va zgârciţi, răzuiţi câţiva fulgi peste paste şi carne, că n-o fi foc.

Acest articol a fost publicat în la cratita și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s