Orez cu ciuperci şi legume

Ingrediente: o cană de orez (aproximativ250g), 400g ciuperci (de cultură deşi ideale ar fi cele de pădure, nişte gălbiori sau nişte pitonci sau hribi, cum le mai zice prin alte părţi ), un dovlecel mic, cam de 300-400g, 2 ardei kapia sau 2 gogoşari, un morcov, o jumătate de ţelină, o ceapă, sare, piper, o legătură de frunze de pătrunjel, 4 roşii uscate (opţional) şi ulei.

Preparare: Morcovul şi ţelina se curată, se spală şi se taie bastonaşe. Ciupercile se spală şi se taie în două sau în patru iar cele mici, cât unghia le putem lăsa întregi. Ceapa o tăiem cu milă, în felii subţiri iar ardeii îi facem bastonaşe de 3-4 centimetri. Dovlecelul în dezbrăcăm de coajă, îi scoatem miezul şi apoi îl facem cuburi, nu mici, că oricum, mai scade, cam aşa, cu latura de vreo 2 centimetri. Roşiile uscate le mărunţim cum putem şi le spunem să aştepte. 

 Luăm apoi o tigaie cât mai încăpătoare, încingem în ea vreo 3-4 linguri de ulei şi începem să călim legumele. Primele sunt morcovul şi ţelina, cărora, vreme de 4 minute, le oferim puţină intimitate. 

 Urmează la rând ardeiul şi ceapa. 

 Le amestecăm cu restul legumelor si le lăsăm să discute sub capac încă vreo 5 minute, pană când arată cam aşa: 

 Îi vine rândul dovlecelului, căruia în prealabil i-am dat puţină sare, ca să mai lase din apă. 

 Într-un târziu, adică după alte 3 minute, vin la rând ciupercile şi, pentru ca reuniunea să aibă puţin suflet, îi dăm sare şi vreo 2 linguriţe de piper negru, proaspăt măcinat. Ciupercile sunt înnebunite după piper. Tot acum, ca legumele să poată fierbe puţin, le stropim cu un polonic, două de supă sau apă fierbinte. 

 Le lăsăm să bolborosească sub capac, la foc mic, încă vreo cinci minute şi apoi, ca tuşă finală adăugăm frunzele de pătrunjel, cam trei sferturi dintr-o legătură, căci celălalt sfert îl păstrăm în scopuri artistice; pe el o să-l presărăm în farfurie, când servim ciupercile şi legumele cu orez. 

 Într-una din pauzele pe care ni le ofertă pregătitul ciupercilor şi legumelor putem începe prepararea orezului. Eu folosesc de obicei prefiert, cu bob lung, care nu trebuie spălat înainte de preparare. Într-o crăticioară încingem uleiul şi prăjim puţin orezul…

Poate prăjim e impropriu spus, căci procedeul de călire a orezului nu ţine mai mult de un minut şi jumătate, după care îl fierbem în 3 căni de supă sau apă fierbinte, la care am adăugat o lingură de „Mirodenia” (concentrat de legume uscate şi sare fără conservanţi si amelioratori de gust). Atenţie, dacă folosim „Mirodenia”, nu mai adăugăm sare! Să fie clar, ori supă ori apă cu concentrat, da? Când apa a scăzut de tot şi boabele de orez ies iar la lumină, înseamnă că e fiert. Oprim focul şi îl acoperim cu un capac. Am uitat să spun, eu nu amestec în orez în timp ce fierbe şi nu mi s-a prins niciodată. 

 Cam atât. E vorbă multă dar prepararea nu durează mult. Bineînţeles, orezul îl servim cu ciupercile şi legumele din tigaie.   

 

 Poftă bună! Minunăţia asta merge cu un vin alb, sau vinul alb cu ea… În sfârşit, sper să vă descurcaţi.

 PS. De roşiile uscate n-am zis nimic, că erau opţionale. Ei bine, ele pot intra în joc împreună cu dovlecelul.

 

 

 

 

 

Acest articol a fost publicat în la cratita și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s