spaghete cu porc în sos de bere

E cazul să uităm de nebunia de afară, să lăsăm două zile pământul să se învârtă fără ajutorul nostru şi treburile Europei să le lăsăm în seama Celui de Sus şi să ne relaxăm simţurile lângă tigaia încinsă.

Ceva uşor să nu ne doară nici capul nici punga, la aşa ceva m-am gândit dar a ieşit altceva, căci în bucătărie eu acţionez întotdeauna sub impulsul momentului. Mă gândeam la un sos absolut genial, un sos napolitan cu care să înfricoşez nişte spaghete şi să le calmez apoi cu o mână de parmezan dar n-a fost să fie, căci mi-am amintit de  bucata de pulpă de porc, pe care o scosesem de dimineaţă din congelator.

Deci, s-o iau de la capăt; ingrediente: 600 grame pulpă de porc (poate să fie şi muşchiuleţ, şi cotlet, nu prea contează), 5 căţei de usturoi, un gogoşar, trei linguri de ulei, bere, sare, piper, cimbru, smântână, parmezan, spaghete, 500 de grame.

Spaghetele le fierbem în apă cu sare, le scurgem de apa în care au fiert dar nu le limpezim, le lăsăm aşa, mai cleioase, căci vor coaliza mai bine cu sosul şi carnea.

Bun, până ce fierbe apa pentru spaghete, spălam carnea şi o facem cubuleţe mici, aşa, cam de mărimea unghiei de la degetul mare, o punem într-un castron, îi dăm sare, piper şi o idee de cimbru uscat şi le frământăm uşor, să se împrietenească. Până îi vine rândul, castronul cu carnea mărunţită, poate aştepta în frigider.

Între timp, spălăm gogoşarul, îl tocăm mărunt şi procedăm la fel şi cu usturoiul, apoi le aruncăm într-o tigaie în care am încins vreo trei linguri de ulei, ulei de care avem, de motor să nu fie. Când uleiul se colorează uşor în roşu de la gogoşar iar mirosul de usturoi tinde să cucerească bucătăria şi împrejurimile, însemnă că e vremea să adăugăm şi carnea. O adăugăm şi amestecăm uşor cu o lingură de lemn, până ce bucăţelele de carne şi-au schimbat toate culoarea… Atunci, printr-un sacrificiu notabil, renunţam la o parte din berea cu care ne îmbălsămam gândirea şi o turnăm în tigaie, nu ştiu câtă, cât să acopere carnea. Lăsăm totul să fiarbă la foc potrivit. Nu se ştie cât, depinde de vârsta porcului, 15 -20 de minute.

Când carnea ni se pare destul de fiartă iar sosul suficient şi destul de gustos (altfel nici n-are cum să fie), turnăm totul peste spaghete şi le amestecăm uşor, ca se pătrundă de arome.

Se pot servi cu pete de smântâna (2-3 linguriţe la o porţie) şi parmezan ras. Pătrunjelul şi ardeiul iute din poză au apărut doar pentru impresia artistică dar, sincer, n-au fost în plus.

Poftă bună!

Curaj, felul acesta e gata cam într-o jumătate de oră dar, dacă nu sunteţi dispus să împărţiţi berea cu porcul, lăsaţi-o baltă…

Acest articol a fost publicat în la cratita și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s